Ce nu trebuie să faceți când aveți vertij?

Când aveți vertij, cel mai important este să nu conduceți în timpul unei crize, să nu lucrați la înălțime și să nu luați mult timp medicamente pentru amețeală fără recomandarea medicului. Nici statul nemișcat de teamă nu ajută: întârzie recuperarea.
Adăugați-ne printre sursele preferate în GooglePentru ca articolele noastre noi să apară mai vizibil în căutările dumneavoastrăEkleCele mai multe restricții sunt temporare și depind de tipul de vertij. Mai jos găsiți de ce este riscant fiecare comportament, ce se poate face în schimb și ce este bine să evitați în deplasarea cristalelor urechii interne (vertijul pozițional paroxistic benign), în boala Ménière, în nevrita vestibulară și în migrena vestibulară.
Ce nu trebuie să faceți când aveți vertij?
Lucrurile de evitat în vertij se împart în două grupe: comportamentele care cresc riscul de cădere și de accident și obiceiurile care întârzie recuperarea. Restricțiile primei grupe se limitează de obicei la perioada crizelor, iar obiceiurile celei de-a doua grupe rămân importante și după stabilirea diagnosticului, când crizele s-au rărit.
Tabelul de mai jos oferă un rezumat general al recomandărilor pentru pacienții cu vertij, iar motivul fiecărui punct este explicat separat în secțiunile următoare. Mișcările bruște ale capului, nesomnul, stresul și alimentația sărată sunt cel mai des pomenite printre factorii care declanșează crizele de vertij, iar fiecare are un rol mai mare într-un anumit tip de vertij.
| Ce este bine să evitați | De ce este riscant? | Ce se poate face în schimb? |
|---|---|---|
| Condusul mașinii în timpul unei crize | Rotirea poate începe în câteva secunde | Nu vă urcați la volan până la consultul de control |
| Lucrul la înălțime, pe scară | O cădere duce la răni grave | Cereți ajutorul altcuiva până trec crizele |
| Coborârea grăbită a scărilor | Când capul se apleacă în față, echilibrul se poate pierde | Țineți-vă de balustradă și coborâți încet |
| Mersul pe întuneric | Lipsește sprijinul vederii | Folosiți o lumină de veghe |
| Mișcările bruște ale capului | În deplasarea cristalelor declanșează criza | Întoarceți capul încet și controlat |
| Medicamentul pentru amețeală luat mult timp | Poate întârzia momentul în care creierul reînvață echilibrul | Stabiliți durata împreună cu medicul |
| Imobilitatea de teamă | Sistemul echilibrului nu are ocazia să se adapteze | Exercițiile de echilibru recomandate de medic |
| Manevre încercate la întâmplare după internet | Cristalele pot trece în alt canal | Diagnosticul și partea afectată le stabilește medicul |
| Manipularea gâtului fără diagnostic | Deși rar, au fost raportate leziuni ale vaselor de sânge | Mai întâi consult ORL și, la nevoie, consult neurologic |
| Așteptarea când apar semne de alarmă | Urgențele, precum accidentul vascular cerebral, sunt tratate cu întârziere | Sunați imediat la 112 sau mergeți la urgențe |
De ce este periculos să conduceți în timpul unei crize?
Condusul în timpul unei crize este periculos, deoarece senzația de rotire poate începe în câteva secunde, tulbură mișcările ochilor și îl împiedică pe șofer să urmărească drumul și banda. În deplasarea cristalelor, privitul în spate la parcarea cu spatele sau întoarcerea bruscă a capului într-o parte la schimbarea benzii pot declanșa singure o nouă criză.
În boala Ménière, crizele pot veni fără niciun avertisment și pot dura între 20 de minute și 12 ore. În primele zile ale nevritei vestibulare, persoana are senzația că alunecă într-o parte chiar și pe un drum perfect drept. Somnolența dată de medicamentele pentru amețeală și greață prelungește, la rândul ei, timpul de reacție.
Momentul revenirii la volan îl stabilește medicul. Este sigur să așteptați o perioadă în care crizele s-au oprit, medicamentul a fost întrerupt și s-a făcut consultul de control. Cei care conduc vehicule grele sau care conduc mult în interes de serviciu trebuie să spună neapărat acest lucru la consult.
Condusul pe timp de noapte, drumurile lungi, tunelurile sau traficul aglomerat – situații care obosesc ochii – pot fi limitate în primele săptămâni după revenirea la volan. Primele drumuri sunt mai sigure pe distanțe scurte și cu cineva alături.
De ce sunt riscante lucrul la înălțime, scările și întunericul?
Lucrul la înălțime, coborârea grăbită a scărilor și mersul pe întuneric sunt riscante, deoarece în toate trei situațiile sistemul echilibrului este deja solicitat, iar când vine o criză de vertij, persoana găsește greu ceva de care să se țină. Urmările unei căderi – o fractură, o lovitură la cap sau imobilizarea la pat pentru mult timp – pot fi mult mai grave decât amețeala însăși.
Pe scări, capul se apleacă în față, privirea urmărește treptele, iar corpul se deplasează înainte la fiecare pas. La o coborâre grăbită, chiar și o rotire scurtă este suficientă ca piciorul să rateze treapta. Ținerea de balustradă și coborârea lentă reduc acest risc.
Pe întuneric, creierul nu poate folosi informația venită de la ochi pentru a menține echilibrul. O persoană cu o problemă a urechii interne poate merge fără dificultate ziua, dar se poate clătina când se ridică noaptea la toaletă. O lumină de veghe lăsată pe drumul dintre dormitor și baie este o măsură simplă și utilă.
Lucrul pe acoperiș, pe schelă, pe scara mobilă sau lângă balustrada balconului se amână până la dispariția completă a crizelor. Pentru că o cădere poate avea urmări grave, cum ar fi fractura de șold, amenajările locuinței care reduc riscul de cădere la vârstnici devin o prioritate cât timp durează crizele.
Podeaua băii, faianța udă și covoarele care alunecă au același risc. O bară de sprijin la duș și un covoraș antiderapant sunt mici amenajări utile în perioada crizelor.
Trebuie evitate mișcările bruște ale capului?
Mișcările bruște ale capului trebuie evitate mai ales până la tratarea deplasării cristalelor, deoarece aruncarea rapidă a capului pe spate, privitul în sus sau aplecarea în față declanșează direct criza în acest tip de vertij. După tratament însă, evitarea mișcărilor capului timp de săptămâni face rău și încetinește refacerea echilibrului de către creier.
În perioada crizelor ajută să vă întoarceți întâi pe o parte și să treceți prin poziția șezând înainte de a vă ridica de pe pat, să îndoiți genunchii când luați ceva de pe jos și să nu vă întindeți spre rafturile de sus. Toate sunt măsuri de scurtă durată.
Dacă după trecerea crizelor capul și trunchiul sunt ținute în continuare nemișcate, creierul nu are ocazia să se obișnuiască din nou cu semnalele venite de la urechea internă, iar senzația de dezechilibru poate dura săptămâni. Medicul spune, în funcție de diagnostic, când se poate reveni la mișcarea normală.
În perioada de recuperare, mișcările obișnuite – întoarcerea capului la dreapta și la stânga în timpul mersului, privitul rafturilor la cumpărături – sunt și ele un fel de exercițiu de echilibru. Dacă medicul v-a permis, faceți-le fără să le evitați.
De ce nu se recomandă folosirea îndelungată a medicamentelor pentru amețeală?
Medicamentele pentru amețeală nu se recomandă pe termen lung, deoarece, în timp ce suprimă semnalul de rotire, pot întârzia și momentul în care creierul observă problema urechii interne și își reface echilibrul. De aceea, medicii le limitează de obicei la primele 3 până la 5 zile ale crizei, adică la perioada în care greața și vărsăturile sunt cele mai intense.
Într-o criză puternică, folosirea pe termen scurt a medicamentelor pentru vertij ajută la calmarea greței și a vărsăturilor. Problema apare când medicamentul este continuat săptămâni la rând și pe cont propriu. Folosirea îndelungată poate aduce somnolență, neatenție și, la vârstnici, risc de cădere.
Nu luați un medicament prescris altcuiva. Întrebați medicul cât timp trebuie luat medicamentul pe care vi l-a prescris și când trebuie oprit. Fiecare săptămână de prelungire pe cont propriu poate însemna și o recuperare mai lungă.
Nu întrerupeți pe cont propriu nici medicamentele pe care le luați pentru alte afecțiuni. Unele medicamente pentru tensiune, somn și anxietate pot contribui la amețeală. Medicul care le-a prescris decide care trebuie schimbat.
Imobilitatea de teamă întârzie recuperarea?
Imobilitatea de teamă întârzie recuperarea, deoarece după o leziune a urechii interne creierul reînvață echilibrul doar prin mișcare și prin întâlnirea cu situații diferite. La persoana care stă zile întregi în pat, nu iese în oraș și încearcă să nu-și miște deloc capul, acest proces de adaptare încetinește, iar dezechilibrul durează mai mult.
În nevrita vestibulară se recomandă ca, după primele 1 până la 3 zile, persoana să se ridice, să meargă prin casă și să revină treptat la activitățile zilnice. Cine nu mai iese în oraș de frica unei noi crize poate începe, cu timpul, să evite și aglomerația, magazinul și drumurile cu mașina.
La unele persoane, evitarea prelungită poate pregăti terenul pentru o senzație de cap greu care durează luni de zile și se accentuează în picioare și în locurile cu multă mișcare. Această afecțiune, numită amețeală posturală-perceptuală persistentă, se poate trata. Revenirea timpurie la mișcare și discutarea anxietății cu medicul pot ajuta la reducerea acestui risc.
Reabilitarea vestibulară este un program care, prin exerciții pentru vertij alese individual, ajută creierul să se obișnuiască mai repede cu schimbarea apărută în urechea internă. Programul îl planifică medicul sau kinetoterapeutul.
De ce este riscant să încercați pe cont propriu manevre sau manipularea gâtului?
Manevrele învățate de pe internet și manipularea gâtului fără diagnostic sunt riscante, deoarece sursa amețelii, urechea afectată și canalul implicat nu pot fi cunoscute fără consult, iar o mișcare greșită poate face rău în loc să ajute. Nu orice amețeală înseamnă deplasarea cristalelor, iar mișcările arătate într-un video nu ajută o persoană care are o altă problemă, de exemplu un accident vascular cerebral sau o inflamație a urechii interne.
În deplasarea cristalelor, manevra nu funcționează dacă este făcută pe partea greșită sau pentru canalul greșit. Dacă cristalele trec în alt canal, rotirea poate deveni mai puternică. Diagnosticul persoanei care apare în video poate fi diferit de al dumneavoastră.
Mișcările rapide și forțate de împingere aplicate gâtului au fost asociate, deși rar, cu rupturi ale vaselor de sânge ale gâtului și cu accident vascular cerebral. Dacă amețeala, durerea de gât și durerea de cap pe o singură parte au început împreună, este nevoie de evaluare de urgență, nu de „trosnitul” gâtului.
Diagnosticul de amețeală de origine cervicală se pune doar după ce au fost excluse cauzele care țin de urechea internă și de creier. Un consult ORL făcut înainte de masaj sau de manipulări reduce riscurile inutile.
De ce se limitează sarea, cafeina și alcoolul în boala Ménière?
În boala Ménière, sarea, cafeina și alcoolul se limitează, deoarece se consideră că pot influența echilibrul lichidului urechii interne și pot face crizele mai dese. Dovezile sunt limitate, dar și ghidul pentru boala Ménière publicat în 2020 de Academia Americană de Otorinolaringologie recomandă ca pacientului să i se explice ajustarea alimentației și a stilului de viață.
Supele instant, murăturile, brânza în saramură, mezelurile și gustările ambalate se numără printre principalele surse de sare care trec neobservate. În loc să mâncați foarte sărat la o masă și deloc la alta, se recomandă ca sarea să fie împărțită echilibrat pe parcursul zilei. Ținta o stabilește individual medicul sau dieteticianul dumneavoastră.
Cafeaua, băuturile de tip cola, băuturile energizante și alcoolul pot accentua la unele persoane criza sau senzația de ureche înfundată. În boala Ménière, legătura dintre consumul de sare și vertij este mai evidentă, dar beneficiul reducerii sării diferă de la o persoană la alta. Alimentația în vertij se schimbă în funcție de diagnostic: în vertijul de origine migrenoasă se bazează pe mese regulate, iar în boala Ménière pe un aport echilibrat de sare.
Cum influențează nesomnul și stresul vertijul?
Nesomnul și stresul nu declanșează direct vertijul, dar scad pragul de apariție a crizelor și sunt asociate cu crize mai dese, mai ales la persoanele cu migrenă vestibulară sau cu boala Ménière. Somnul neregulat, mesele sărite și stresul sunt printre factorii declanșatori raportați cel mai des de pacienți în amețeala de origine migrenoasă.
În migrena vestibulară, durerea de cap poate lipsi la unele crize. Pe primul plan sunt sensibilitatea la lumină și zgomot și amețeala care se accentuează în locurile aglomerate vizual. De cele mai multe ori, persoana nu observă că crizele apar după o noapte nedormită sau după o masă sărită.
Anxietatea poate face ca amețeala să fie percepută mai lungă și mai intensă, iar teama de o nouă criză întreține, la rândul ei, anxietatea. Somnul regulat, revenirea treptată în locurile evitate și, la nevoie, sprijinul psihologic pot reduce efectul stresului și al anxietății asupra vertijului. Anxietatea și migrena vestibulară apar adesea la aceeași persoană, iar evaluarea lor împreună poate ușura controlul crizelor.
- Încercați să vă culcați și să vă treziți la aceeași oră în fiecare zi și nu schimbați prea mult durata somnului nici în weekend.
- Nu săriți peste mese și evitați perioadele lungi fără mâncare: în amețeala de origine migrenoasă, foamea poate favoriza criza.
- Dacă privitul îndelungat al ecranului seara târziu vă întrerupe somnul, reduceți acest obicei.
- Notați în ce zile și în ce condiții de somn și de masă au apărut crizele și arătați aceste notițe medicului.
Ce este bine să evitați în funcție de tipul de vertij
Ce trebuie evitat diferă în funcție de tipul de vertij, deoarece în deplasarea cristalelor problema este mecanică, în boala Ménière ține de lichidul urechii interne, în nevrita vestibulară de inflamația nervului, iar în migrena vestibulară de felul în care creierul prelucrează aceste semnale. O recomandare utilă într-un tip poate fi inutilă în altul, așa că nu vă restrângeți viața după liste generale fără să vă cunoașteți diagnosticul.
Tabelul de mai jos compară cele patru tipuri întâlnite cel mai des. Tipul de vertij îl stabilește medicul, prin consult și teste.
| Tipul de vertij | Ce este bine să evitați | De ce? | Ce se poate face în schimb? |
|---|---|---|---|
| Deplasarea cristalelor (VPPB) | Manevre fără diagnostic, aruncarea bruscă a capului pe spate | Cristalele pot trece în alt canal, iar criza pornește | Manevra făcută de medic |
| Boala Ménière | Continuarea consumului de alimente sărate, de cafeină și de alcool | Se consideră că pot face crizele mai dese | O alimentație discutată cu medicul |
| Nevrita vestibulară | Statul în pat zile întregi, medicamentul continuat săptămâni | Adaptarea creierului întârzie | Mișcare timpurie, exerciții de echilibru |
| Migrena vestibulară | Nesomnul, mesele sărite | Scad pragul de apariție a crizelor | Somn și mese regulate, jurnalul crizelor |
La unele persoane pot exista două tipuri în același timp. De exemplu, la cineva cu migrenă poate apărea și deplasarea cristalelor. Dacă răspunsul la tratament nu este cel așteptat, diagnosticul trebuie reevaluat.
Ce simptome nu trebuie ignorate?
Amețeala însoțită de tulburări de vorbire, vedere dublă, slăbiciune în față sau în braț, imposibilitatea de a merge sau durere de cap bruscă și foarte puternică nu trebuie ignorată. Dacă apare unul dintre aceste semne, sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, fără să vă întindeți în așteptarea ameliorării, fără să luați medicamente și fără să încercați manevre.
Nici pierderea bruscă a auzului nu suportă amânare: necesită consult în aceeași zi. Amețeala care vine cu febră, scurgere de lichid la ureche sau durere puternică de ureche poate sugera o inflamație extinsă la urechea internă. Într-o criză de vertij fără semne de alarmă, primii pași care previn căderea sunt să vă așezați sau să vă întindeți într-un loc sigur și să nu vă ridicați până nu trece rotirea.
| Semnul | Ce poate sugera? | Ce trebuie făcut? |
|---|---|---|
| Tulburări de vorbire, fața strâmbă | Accident vascular cerebral | Sunați imediat la 112 |
| Slăbiciune sau amorțeală în braț ori în picior | Accident vascular cerebral | Sunați imediat la 112 |
| Vedere dublă, dificultate la înghițire | O problemă la nivelul trunchiului cerebral | Imediat la urgențe |
| Imposibilitatea de a sta în picioare sau de a merge | O problemă a cerebelului | Imediat la urgențe |
| Durere de cap bruscă și foarte puternică | Posibilă hemoragie cerebrală | Imediat la urgențe |
| Pierdere bruscă a auzului | Urgență a urechii interne | Consult ORL în aceeași zi |
| Dezechilibru care nu trece de săptămâni | Diagnosticul trebuie reevaluat | Consult de control |

