Conf. dr. Sema Koç — ORL și chirurgie cervico-facială
Acil KBBAcil +90 543 913 65 95 Programare

Ce nu trebuie să faceți când aveți vertij?

Vertigo Hastalarının Yapmaması Gerekenler konulu yazı için aydınlık klinik ortamında temsili görsel

Când aveți vertij, cel mai important este să nu conduceți în timpul unei crize, să nu lucrați la înălțime și să nu luați mult timp medicamente pentru amețeală fără recomandarea medicului. Nici statul nemișcat de teamă nu ajută: întârzie recuperarea.

Adăugați-ne printre sursele preferate în GooglePentru ca articolele noastre noi să apară mai vizibil în căutările dumneavoastrăEkle

Cele mai multe restricții sunt temporare și depind de tipul de vertij. Mai jos găsiți de ce este riscant fiecare comportament, ce se poate face în schimb și ce este bine să evitați în deplasarea cristalelor urechii interne (vertijul pozițional paroxistic benign), în boala Ménière, în nevrita vestibulară și în migrena vestibulară.

Ce nu trebuie să faceți când aveți vertij?

Lucrurile de evitat în vertij se împart în două grupe: comportamentele care cresc riscul de cădere și de accident și obiceiurile care întârzie recuperarea. Restricțiile primei grupe se limitează de obicei la perioada crizelor, iar obiceiurile celei de-a doua grupe rămân importante și după stabilirea diagnosticului, când crizele s-au rărit.

Tabelul de mai jos oferă un rezumat general al recomandărilor pentru pacienții cu vertij, iar motivul fiecărui punct este explicat separat în secțiunile următoare. Mișcările bruște ale capului, nesomnul, stresul și alimentația sărată sunt cel mai des pomenite printre factorii care declanșează crizele de vertij, iar fiecare are un rol mai mare într-un anumit tip de vertij.

Ce este bine să evitațiDe ce este riscant?Ce se poate face în schimb?
Condusul mașinii în timpul unei crizeRotirea poate începe în câteva secundeNu vă urcați la volan până la consultul de control
Lucrul la înălțime, pe scarăO cădere duce la răni graveCereți ajutorul altcuiva până trec crizele
Coborârea grăbită a scărilorCând capul se apleacă în față, echilibrul se poate pierdeȚineți-vă de balustradă și coborâți încet
Mersul pe întunericLipsește sprijinul vederiiFolosiți o lumină de veghe
Mișcările bruște ale capuluiÎn deplasarea cristalelor declanșează crizaÎntoarceți capul încet și controlat
Medicamentul pentru amețeală luat mult timpPoate întârzia momentul în care creierul reînvață echilibrulStabiliți durata împreună cu medicul
Imobilitatea de teamăSistemul echilibrului nu are ocazia să se adaptezeExercițiile de echilibru recomandate de medic
Manevre încercate la întâmplare după internetCristalele pot trece în alt canalDiagnosticul și partea afectată le stabilește medicul
Manipularea gâtului fără diagnosticDeși rar, au fost raportate leziuni ale vaselor de sângeMai întâi consult ORL și, la nevoie, consult neurologic
Așteptarea când apar semne de alarmăUrgențele, precum accidentul vascular cerebral, sunt tratate cu întârziereSunați imediat la 112 sau mergeți la urgențe

De ce este periculos să conduceți în timpul unei crize?

Condusul în timpul unei crize este periculos, deoarece senzația de rotire poate începe în câteva secunde, tulbură mișcările ochilor și îl împiedică pe șofer să urmărească drumul și banda. În deplasarea cristalelor, privitul în spate la parcarea cu spatele sau întoarcerea bruscă a capului într-o parte la schimbarea benzii pot declanșa singure o nouă criză.

În boala Ménière, crizele pot veni fără niciun avertisment și pot dura între 20 de minute și 12 ore. În primele zile ale nevritei vestibulare, persoana are senzația că alunecă într-o parte chiar și pe un drum perfect drept. Somnolența dată de medicamentele pentru amețeală și greață prelungește, la rândul ei, timpul de reacție.

Momentul revenirii la volan îl stabilește medicul. Este sigur să așteptați o perioadă în care crizele s-au oprit, medicamentul a fost întrerupt și s-a făcut consultul de control. Cei care conduc vehicule grele sau care conduc mult în interes de serviciu trebuie să spună neapărat acest lucru la consult.

Condusul pe timp de noapte, drumurile lungi, tunelurile sau traficul aglomerat – situații care obosesc ochii – pot fi limitate în primele săptămâni după revenirea la volan. Primele drumuri sunt mai sigure pe distanțe scurte și cu cineva alături.

De ce sunt riscante lucrul la înălțime, scările și întunericul?

Lucrul la înălțime, coborârea grăbită a scărilor și mersul pe întuneric sunt riscante, deoarece în toate trei situațiile sistemul echilibrului este deja solicitat, iar când vine o criză de vertij, persoana găsește greu ceva de care să se țină. Urmările unei căderi – o fractură, o lovitură la cap sau imobilizarea la pat pentru mult timp – pot fi mult mai grave decât amețeala însăși.

Pe scări, capul se apleacă în față, privirea urmărește treptele, iar corpul se deplasează înainte la fiecare pas. La o coborâre grăbită, chiar și o rotire scurtă este suficientă ca piciorul să rateze treapta. Ținerea de balustradă și coborârea lentă reduc acest risc.

Pe întuneric, creierul nu poate folosi informația venită de la ochi pentru a menține echilibrul. O persoană cu o problemă a urechii interne poate merge fără dificultate ziua, dar se poate clătina când se ridică noaptea la toaletă. O lumină de veghe lăsată pe drumul dintre dormitor și baie este o măsură simplă și utilă.

Lucrul pe acoperiș, pe schelă, pe scara mobilă sau lângă balustrada balconului se amână până la dispariția completă a crizelor. Pentru că o cădere poate avea urmări grave, cum ar fi fractura de șold, amenajările locuinței care reduc riscul de cădere la vârstnici devin o prioritate cât timp durează crizele.

Podeaua băii, faianța udă și covoarele care alunecă au același risc. O bară de sprijin la duș și un covoraș antiderapant sunt mici amenajări utile în perioada crizelor.

Trebuie evitate mișcările bruște ale capului?

Mișcările bruște ale capului trebuie evitate mai ales până la tratarea deplasării cristalelor, deoarece aruncarea rapidă a capului pe spate, privitul în sus sau aplecarea în față declanșează direct criza în acest tip de vertij. După tratament însă, evitarea mișcărilor capului timp de săptămâni face rău și încetinește refacerea echilibrului de către creier.

În perioada crizelor ajută să vă întoarceți întâi pe o parte și să treceți prin poziția șezând înainte de a vă ridica de pe pat, să îndoiți genunchii când luați ceva de pe jos și să nu vă întindeți spre rafturile de sus. Toate sunt măsuri de scurtă durată.

Dacă după trecerea crizelor capul și trunchiul sunt ținute în continuare nemișcate, creierul nu are ocazia să se obișnuiască din nou cu semnalele venite de la urechea internă, iar senzația de dezechilibru poate dura săptămâni. Medicul spune, în funcție de diagnostic, când se poate reveni la mișcarea normală.

În perioada de recuperare, mișcările obișnuite – întoarcerea capului la dreapta și la stânga în timpul mersului, privitul rafturilor la cumpărături – sunt și ele un fel de exercițiu de echilibru. Dacă medicul v-a permis, faceți-le fără să le evitați.

De ce nu se recomandă folosirea îndelungată a medicamentelor pentru amețeală?

Medicamentele pentru amețeală nu se recomandă pe termen lung, deoarece, în timp ce suprimă semnalul de rotire, pot întârzia și momentul în care creierul observă problema urechii interne și își reface echilibrul. De aceea, medicii le limitează de obicei la primele 3 până la 5 zile ale crizei, adică la perioada în care greața și vărsăturile sunt cele mai intense.

Într-o criză puternică, folosirea pe termen scurt a medicamentelor pentru vertij ajută la calmarea greței și a vărsăturilor. Problema apare când medicamentul este continuat săptămâni la rând și pe cont propriu. Folosirea îndelungată poate aduce somnolență, neatenție și, la vârstnici, risc de cădere.

Nu luați un medicament prescris altcuiva. Întrebați medicul cât timp trebuie luat medicamentul pe care vi l-a prescris și când trebuie oprit. Fiecare săptămână de prelungire pe cont propriu poate însemna și o recuperare mai lungă.

Nu întrerupeți pe cont propriu nici medicamentele pe care le luați pentru alte afecțiuni. Unele medicamente pentru tensiune, somn și anxietate pot contribui la amețeală. Medicul care le-a prescris decide care trebuie schimbat.

Imobilitatea de teamă întârzie recuperarea?

Imobilitatea de teamă întârzie recuperarea, deoarece după o leziune a urechii interne creierul reînvață echilibrul doar prin mișcare și prin întâlnirea cu situații diferite. La persoana care stă zile întregi în pat, nu iese în oraș și încearcă să nu-și miște deloc capul, acest proces de adaptare încetinește, iar dezechilibrul durează mai mult.

În nevrita vestibulară se recomandă ca, după primele 1 până la 3 zile, persoana să se ridice, să meargă prin casă și să revină treptat la activitățile zilnice. Cine nu mai iese în oraș de frica unei noi crize poate începe, cu timpul, să evite și aglomerația, magazinul și drumurile cu mașina.

La unele persoane, evitarea prelungită poate pregăti terenul pentru o senzație de cap greu care durează luni de zile și se accentuează în picioare și în locurile cu multă mișcare. Această afecțiune, numită amețeală posturală-perceptuală persistentă, se poate trata. Revenirea timpurie la mișcare și discutarea anxietății cu medicul pot ajuta la reducerea acestui risc.

Reabilitarea vestibulară este un program care, prin exerciții pentru vertij alese individual, ajută creierul să se obișnuiască mai repede cu schimbarea apărută în urechea internă. Programul îl planifică medicul sau kinetoterapeutul.

De ce este riscant să încercați pe cont propriu manevre sau manipularea gâtului?

Manevrele învățate de pe internet și manipularea gâtului fără diagnostic sunt riscante, deoarece sursa amețelii, urechea afectată și canalul implicat nu pot fi cunoscute fără consult, iar o mișcare greșită poate face rău în loc să ajute. Nu orice amețeală înseamnă deplasarea cristalelor, iar mișcările arătate într-un video nu ajută o persoană care are o altă problemă, de exemplu un accident vascular cerebral sau o inflamație a urechii interne.

În deplasarea cristalelor, manevra nu funcționează dacă este făcută pe partea greșită sau pentru canalul greșit. Dacă cristalele trec în alt canal, rotirea poate deveni mai puternică. Diagnosticul persoanei care apare în video poate fi diferit de al dumneavoastră.

Mișcările rapide și forțate de împingere aplicate gâtului au fost asociate, deși rar, cu rupturi ale vaselor de sânge ale gâtului și cu accident vascular cerebral. Dacă amețeala, durerea de gât și durerea de cap pe o singură parte au început împreună, este nevoie de evaluare de urgență, nu de „trosnitul” gâtului.

Diagnosticul de amețeală de origine cervicală se pune doar după ce au fost excluse cauzele care țin de urechea internă și de creier. Un consult ORL făcut înainte de masaj sau de manipulări reduce riscurile inutile.

De ce se limitează sarea, cafeina și alcoolul în boala Ménière?

În boala Ménière, sarea, cafeina și alcoolul se limitează, deoarece se consideră că pot influența echilibrul lichidului urechii interne și pot face crizele mai dese. Dovezile sunt limitate, dar și ghidul pentru boala Ménière publicat în 2020 de Academia Americană de Otorinolaringologie recomandă ca pacientului să i se explice ajustarea alimentației și a stilului de viață.

Supele instant, murăturile, brânza în saramură, mezelurile și gustările ambalate se numără printre principalele surse de sare care trec neobservate. În loc să mâncați foarte sărat la o masă și deloc la alta, se recomandă ca sarea să fie împărțită echilibrat pe parcursul zilei. Ținta o stabilește individual medicul sau dieteticianul dumneavoastră.

Cafeaua, băuturile de tip cola, băuturile energizante și alcoolul pot accentua la unele persoane criza sau senzația de ureche înfundată. În boala Ménière, legătura dintre consumul de sare și vertij este mai evidentă, dar beneficiul reducerii sării diferă de la o persoană la alta. Alimentația în vertij se schimbă în funcție de diagnostic: în vertijul de origine migrenoasă se bazează pe mese regulate, iar în boala Ménière pe un aport echilibrat de sare.

Cum influențează nesomnul și stresul vertijul?

Nesomnul și stresul nu declanșează direct vertijul, dar scad pragul de apariție a crizelor și sunt asociate cu crize mai dese, mai ales la persoanele cu migrenă vestibulară sau cu boala Ménière. Somnul neregulat, mesele sărite și stresul sunt printre factorii declanșatori raportați cel mai des de pacienți în amețeala de origine migrenoasă.

În migrena vestibulară, durerea de cap poate lipsi la unele crize. Pe primul plan sunt sensibilitatea la lumină și zgomot și amețeala care se accentuează în locurile aglomerate vizual. De cele mai multe ori, persoana nu observă că crizele apar după o noapte nedormită sau după o masă sărită.

Anxietatea poate face ca amețeala să fie percepută mai lungă și mai intensă, iar teama de o nouă criză întreține, la rândul ei, anxietatea. Somnul regulat, revenirea treptată în locurile evitate și, la nevoie, sprijinul psihologic pot reduce efectul stresului și al anxietății asupra vertijului. Anxietatea și migrena vestibulară apar adesea la aceeași persoană, iar evaluarea lor împreună poate ușura controlul crizelor.

  • Încercați să vă culcați și să vă treziți la aceeași oră în fiecare zi și nu schimbați prea mult durata somnului nici în weekend.
  • Nu săriți peste mese și evitați perioadele lungi fără mâncare: în amețeala de origine migrenoasă, foamea poate favoriza criza.
  • Dacă privitul îndelungat al ecranului seara târziu vă întrerupe somnul, reduceți acest obicei.
  • Notați în ce zile și în ce condiții de somn și de masă au apărut crizele și arătați aceste notițe medicului.

Ce este bine să evitați în funcție de tipul de vertij

Ce trebuie evitat diferă în funcție de tipul de vertij, deoarece în deplasarea cristalelor problema este mecanică, în boala Ménière ține de lichidul urechii interne, în nevrita vestibulară de inflamația nervului, iar în migrena vestibulară de felul în care creierul prelucrează aceste semnale. O recomandare utilă într-un tip poate fi inutilă în altul, așa că nu vă restrângeți viața după liste generale fără să vă cunoașteți diagnosticul.

Tabelul de mai jos compară cele patru tipuri întâlnite cel mai des. Tipul de vertij îl stabilește medicul, prin consult și teste.

Tipul de vertijCe este bine să evitațiDe ce?Ce se poate face în schimb?
Deplasarea cristalelor (VPPB)Manevre fără diagnostic, aruncarea bruscă a capului pe spateCristalele pot trece în alt canal, iar criza porneșteManevra făcută de medic
Boala MénièreContinuarea consumului de alimente sărate, de cafeină și de alcoolSe consideră că pot face crizele mai deseO alimentație discutată cu medicul
Nevrita vestibularăStatul în pat zile întregi, medicamentul continuat săptămâniAdaptarea creierului întârzieMișcare timpurie, exerciții de echilibru
Migrena vestibularăNesomnul, mesele săriteScad pragul de apariție a crizelorSomn și mese regulate, jurnalul crizelor

La unele persoane pot exista două tipuri în același timp. De exemplu, la cineva cu migrenă poate apărea și deplasarea cristalelor. Dacă răspunsul la tratament nu este cel așteptat, diagnosticul trebuie reevaluat.

Ce simptome nu trebuie ignorate?

Amețeala însoțită de tulburări de vorbire, vedere dublă, slăbiciune în față sau în braț, imposibilitatea de a merge sau durere de cap bruscă și foarte puternică nu trebuie ignorată. Dacă apare unul dintre aceste semne, sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, fără să vă întindeți în așteptarea ameliorării, fără să luați medicamente și fără să încercați manevre.

Nici pierderea bruscă a auzului nu suportă amânare: necesită consult în aceeași zi. Amețeala care vine cu febră, scurgere de lichid la ureche sau durere puternică de ureche poate sugera o inflamație extinsă la urechea internă. Într-o criză de vertij fără semne de alarmă, primii pași care previn căderea sunt să vă așezați sau să vă întindeți într-un loc sigur și să nu vă ridicați până nu trece rotirea.

SemnulCe poate sugera?Ce trebuie făcut?
Tulburări de vorbire, fața strâmbăAccident vascular cerebralSunați imediat la 112
Slăbiciune sau amorțeală în braț ori în piciorAccident vascular cerebralSunați imediat la 112
Vedere dublă, dificultate la înghițireO problemă la nivelul trunchiului cerebralImediat la urgențe
Imposibilitatea de a sta în picioare sau de a mergeO problemă a cerebeluluiImediat la urgențe
Durere de cap bruscă și foarte puternicăPosibilă hemoragie cerebralăImediat la urgențe
Pierdere bruscă a auzuluiUrgență a urechii interneConsult ORL în aceeași zi
Dezechilibru care nu trece de săptămâniDiagnosticul trebuie reevaluatConsult de control

Întrebări frecvente: ce nu trebuie să faceți când aveți vertij

Pot conduce mașina dacă am vertij?
Cât timp crizele continuă și luați medicamente pentru amețeală, nu trebuie să conduceți. După ce crizele se opresc și se face consultul de control, medicul vă spune când puteți reveni la volan.
Pot zbura cu avionul dacă am vertij?
Dacă crizele sunt sub control, cei mai mulți oameni pot călători cu avionul. În perioada crizelor, mai ales dacă există greață și vărsături, este mai confortabil să amânați călătoria. Persoanele operate la ureche trebuie să întrebe medicul când pot zbura.
Trebuie să stau în pat dacă am vertij?
Odihna în primele 1 sau 2 zile este de înțeles, dar statul în pat zile întregi întârzie recuperarea. Revenirea treptată la mișcare, la recomandarea medicului, grăbește adaptarea creierului.
Pot bea cafea dacă am vertij?
La unele persoane cu boala Ménière sau cu migrenă vestibulară, cafeina poate înmulți crizele. În deplasarea cristalelor nu s-a demonstrat un efect al cafelei. Discutați consumul de cafea cu medicul, în funcție de diagnostic.
Pot face sport dacă am vertij?
În perioada crizelor se amână sporturile care cer mișcări ale capului și au risc de cădere. După trecerea crizelor, mișcarea ușoară, cum ar fi mersul pe jos, susține echilibrul. Pentru pozițiile inversate de la yoga și pilates, cereți sfatul medicului.
Pot înota dacă am vertij?
Înotul și scufundarea fără însoțitor în timpul unei crize sunt periculoase, deoarece, dacă apare rotirea în apă, orientarea devine dificilă. După ce crizele sunt ținute sub control, puteți reveni la înot cu cineva alături.
Cât timp se iau medicamentele pentru amețeală?
Medicamentele pentru amețeală se limitează de obicei la primele câteva zile ale crizei. Durata și momentul opririi le stabilește medicul. Folosirea îndelungată poate întârzia refacerea echilibrului.
Pe ce parte nu este bine să dorm dacă am vertij?
În deplasarea cristalelor, poziția în care urechea afectată rămâne dedesubt poate declanșa criza. Urechea afectată o stabilește medicul la consult. În celelalte tipuri de vertij, partea pe care dormiți nu are de obicei un efect evident.
Pot bea alcool dacă am vertij?
Alcoolul tulbură echilibrul și poate înmulți crizele în boala Ménière și în migrena vestibulară. În perioada crizelor și cât timp luați medicamente pentru amețeală, alcoolul trebuie evitat.
Pot să mă uit la telefon și la ecrane dacă am vertij?
Privitul pentru scurt timp nu creează probleme. Imaginile în mișcare și concentrarea îndelungată asupra unui ecran mic pot accentua amețeala la unele persoane. Dacă vă deranjează, faceți pauze și spuneți-i medicului.

Conf. dr. Sema Koç, medic specialist ORL, Antalya (Turcia). Acest articol are rol informativ. Pentru diagnostic și tratament, adresați-vă medicului dumneavoastră.

Ultima actualizare: 7 octombrie 2026.

Conf. dr. Sema Koç

Conf. dr. Sema Koç

Medic specialist ORL și chirurgie cervico-facială

Informații despre programare

Faceți primul pas: să începem cu un consult

Lăsați-ne datele dumneavoastră și vom planifica împreună programarea pe WhatsApp. Consultațiile se pot desfășura în limba turcă, engleză, rusă și ucraineană.

Informații despre programare

Lăsați-ne datele, iar conversația pe WhatsApp va începe automat.

+90 543 913 65 95

WhatsApp
Sunați acum Programare
Call Now Button